România rămâne la coada clasamentului EUROPEAN al egalității de gen în politică după alegerile locale. WBS: Doar 6,5% dintre primari sunt femei

Rezultatele alegerilor locale din 9 iunie plasează, din nou, România, pe ultimul loc în statisticile europene în ce privește egalitatea de gen în administrația publică și în politică. Women for a Better Society (WBS), organizaţie non-guvernamentală care acționează pentru promovarea drepturilor femeilor şi a egalităţii de şanse în societatea românească, arată că, în urma scrutinului din acest an, doar 6,5% dintre primari şi doar 9% dintre consilierii locali sunt femei. 

Conform datelor oficiale analizate de WBS, reprezentarea doamnelor la nivelul primăriilor şi consiliilor locale este la un nivel foarte scăzut. Astfel, doar 207 femei au fost alese pentru a conduce administraţiile locale (reprezentând 6,51% din totalul celor 3.179 de primari) şi doar 3.606 femei au devenit consiliere locale (reprezentând 9,01% din totalul celor 40.022 mandate de consilieri locali).

 „Epoca patriarhatului din administraţia publică locală din România este departe de a fi apusă”, se arată într-un comunicat al asociației.

De asemenea, judeţele cu cele mai multe femei alese la nivel local sunt Dolj (10 primăriţe şi 165 de consiliere locale) şi Bacău (8 primăriţe şi 157 de consiliere locale). Judeţele cu cele mai puţine doamne alese sunt Bistriţa – Năsăud (nicio primăriţă şi doar 36 de consiliere locale) şi Giurgiu (o primăriţă şi 28 de consiliere locale.

Ana-Maria Pătru: „Aceste cifre arată că  politica a rămas un teren aproape exclusiv al bărbaţilor”

„Aceste cifre despre care nu vorbeşte niciun partid politic din România arată că, de fapt, politica a rămas un teren aproape exclusiv al bărbaţilor. Aşteptarea ar fi fost ca măcar în eşaloanele doi şi trei ale administraţiilor publice locale să se regăsească mai multe femei. Vedem însă că situaţia este mult mai rea decât la nivel parlamentar, acolo unde reprezentarea este de aproximativ 18%. Situaţia denotă şi ipocrizia liderilor de partide de la noi care s-au împăunat cu promovarea femeilor pentru a închide gura presei şi societăţii civile, când a venit vorbit însă de a le pune pe liste uitând de promisiunile făcute. Acest lucru se vede din faptul că toate partidele au propus doar 1.200 de femei candidate pentru funcţia de primar. Ce nu înţeleg ei este că se creează o problemă şi din perspectiva faptului că se micşorează foarte mult baza de selecţie pentru funcţii de mai mare reprezentare. Nu degeaba Indicele Egalității de Gen 2023 realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) ne plasează pe ultimul loc în UE. Şi problema cea mai mare ţine de accesul la funcţii de Putere”, a declarat Ana Maria Pătru, preşedinta ONG-ului Women for a Better Society.

Spre comparație, la alegerile locale din 2020, doar 5,4% dintre femei au reușit să obțină un mandat de primar. De asemenea, în legislativul national, în prezent, din 466 de senatori și deputați, numai 88 sunt femei. Este echivalentul a 18,5% ca reprezentare, un procent în scădere comparativ cu cel înregistrat în legislatura 2016-2020, de 19,1%, se arată într-un studiu dat publicității la începutul acestui an.

Institutul European pentru Egalitate de Gen: România, în regres în ce privește egalitatea de gen în politică

Regresul (n.r. reprezentării femeilor în funcții policice) în domeniul puterii se vede în opt țări în același interval de un an. Scorurile României (-1,9 puncte), Letonia (-1,8 puncte) și Estonia (-1 punct) au scăzut
majoritatea, împreună cu alte cinci țări (Cipru, Finlanda, Slovacia, Bulgaria, Croația). În Letonia și
Estonia, această scădere este determinată de o scădere a indicatorul privind membrii consiliului băncii centrale. În România, cele mai mari scăderi provin din cota în scădere a femeilor miniștri”, se precizează în raportul din 2023 al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).

În Europa, media europeană de reprezentare în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în legislatura 2019-2024, 39% sunt femei.

Cu toate acestea, menționează comunicatul EIGE, legislația – în special cotele de gen în consiliile de administrație ale societăților adoptate în opt state membre ale UE „au contribuit la eliminarea obstacolelor invizibile din companii, plasând mai multe femei în posturi de conducere”.

„Directiva privind echilibrul de gen în consiliile de administrație ale societăților – aprobată anul trecut – sperăm că va menține ritmul și va avea un efect pozitiv și asupra altor state membre ale UE. Acum avem nevoie de acțiuni mai specifice în parlamente pentru a accelera progresele în sfera politică – în special în ceea ce privește alegerile pentru Parlamentul European din 2024”, se arată în comunicat.

Asociația WBS cere promovarea de acte normative pentru egalitatea de gen

Reprezentanții WBS arată că, așa cum rezultă din statisticile rezultate după alegerile locale, dar şi din istoricul reprezentării femeilor la nivel parlamentar, în absenţa unor acte normative care să genereze anumite forme de încurajare directă sau indirectă a unor cote de gen, „sistemul politic patriarhal va încerca păstrarea statu quo-ului”. Women for a Better Society solicită partidelor politice parlamentare deblocarea iniţiativelor legislative privind prezenţa a minimum 30% dintre femei pe locuri eligibile şi blocarea fondurilor publice pentru partidele care nu îndeplinesc această condiţie.

„Dacă nu se creează o masă critică în stare să pună presiune pentru scoaterea din sertare a acestor legi, care să fie adoptate şi promulgate între timp, riscăm să existe un recul când vine vorba şi de reprezentarea la nivel parlamentar în această iarnă”, precizează Ana Maria Pătru.

Citește și:

Cele mai PUTERNICE jucătoare din politică, front comun împotriva discriminării. Partidele riscă sancțiuni dacă mai „jonglează” cu femeile pe liste

Lupta pentru egalitate de gen în politică. Partidele riscă să-și piardă finanțarea dacă nu promovează FEMEILE în poziții eligibile la alegeri